Reuşită extraordinară: amintirile dureroase pot fi modificate şi transformate în emoţii pozitive!

„Această proprietate (de inversare) a memoriei este folosită în mod clinic pentru tratarea maladiilor mintale, dar mecanismele neuronale şi circuitele cerebrale care autorizează această schimbare a registrului emoţional rămân în mare parte puţin cunoscute”, au subliniat autorii studiului.

Studiul a avut ca obiectiv decriptarea acestor procedee subadiacente, deschizând astfel drumul spre noi posibilităţi de tratare a unor patologii precum depresia şi sindromul de stres posttraumatic. Studiul „validează astfel succesul psihoterapiei actuale”, a explicat cercetătorul Susumu Tonegawa.

• Ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți?
• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile

Noua analiză, fructul unei colaborări între institutul japonez Riken şi Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite, se sprijină pe o nouă tehnologie de control a creierului prin intermediul luminii, denumită „optogenetică”, concepută de cercetători pentru a înţelege mai bine ce se petrece atunci când oamenii îşi amintesc momente plăcute sau neplăcute şi dacă poate fi modificată valoarea (negativă sau pozitivă) asociată unei amintiri.

Rezultatele demonstrează că interacţiunea dintre hipocamp, acea parte din creier care joacă un rol central în procesul de memorare, şi complexul amigdalian, construit ca o cameră de stocare a reacţiilor pozitive şi negative, este mai flexibilă decât credeau oamenii de ştiinţă până acum.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, oamenii de ştiinţă au injectat o proteină extrasă din alge sensibile la lumină în două grupuri de şoareci masculi. Ei au putut astfel să urmărească formarea unei „intrări” în memorie în timp real, pe care au reactivat-o după cum doreau, graţie impulsurilor luminoase.

Unele dintre animale au fost autorizate să se joace cu femele, pentru a crea o amintire cu conotaţie pozitivă, în timp ce „camarazii” lor primeau un neplăcut şoc electric.

În al doilea grup, savanţii i-au făcut pe şoareci să retrăiască artificial aceste amintiri, supunându-i simultan experienţei opuse: şoarecii cu stare de dispoziţie agreabilă primeau un şoc electric, iar ceilalţi primeau o surpriză plăcută, întâlnindu-se cu femele.

Noua experienţă a depăşit ca intensitate emoţia iniţială. „Am făcut un test în prima cuşcă din laborator şi frica originală dispăruse„, a explicat Susumu Tonegawa, recompensat cu premiul Nobel pentru medicină pe anul 1987.

Totuşi, acest fenomen nu a putut fi observat decât prin acţiuni asupra hipocampului, sensibil la contextul înconjurător, în condiţiile în care nu a fost posibil să se influenţeze complexul amigdalian.

Cercetătorii, care au publicat deja un studiu despre inscripţionarea în memorie a unor amintiri false, într-un experiment pe şoareci, speră că noile lor descoperiri de schimbare dintr-o valenţă pozitivă într-una negativă (de la atracţie la repulsie) şi viceversa vor duce la progrese ale cercetărilor medicale din domeniul maladiilor din sfera depresiei şi sindromului de stres posttraumatic, care îi afectează în special pe militari.

Pe viitor, profesorul Tonegawa speră să poată „să controleze neuronii cu o tehnologie fără fir, fără instrumente instruzive precum electrozii” şi, „potenţial, să crească numărul amintirilor pozitive în raport cu cele negative”.

Cercetătorilor le rămâne să dovedească faptul că această inversare a emoţiei asociate unei amintiri va funcţiona în acelaşi mod şi la oameni, chiar dacă se ştie deja că procesele mnezice au fost conservate pe parcursul evoluţiei speciilor.

Surse: Mediafax, Science, NY Times, Nature